Ce este climate fiction & fantasy (Cli-fi)?


Climate fiction, prescurtat cli-fi, este un subgen science fiction din literatură, cinematografie și arte plastice în care se regăsește impactul schimbărilor climaterice asupra oamenilor și a societății umane în general. Viziunea este, în general, apocaliptică și distopică.

Dan-Bloom-clifiGenul seamănă cu cel post-apocaliptic. Însă în cli-fi schimbarea climaterică nu se datorează unor accidente naturale, cum ar fi impactul unui asteroid, erupții vulcanice sau solare și nici unor acțiuni pur militare de genul unui război nuclear. În sci-fi declanșatorul schimbărilor climaterice este iresponsabilitatea umană în manevrarea resurselor ecologice. Defrișări masive, poluare excesivă, modificări genetice iresponsabile sau accidente ecologice.

Genul este unul militant, bine ancorat în frământările ecologice din societatea modernă. Din acest motiv există opinii care consideră că genul nu este subordonat Science Fiction ci este un gen literal distinct din cadrul Ficțiunii Speculative.

Deși are o vechime mare, a intrat de puțin timp în atenția scriitorilor și criticilor. Inventatorul termenului de Climate Fiction abreviat cli-fi este considerat a fi jurnalistul american Danny Bloom. Denumirea prinde și reapare în diverse articole din revista Wired. Termenul se propagă pe măsură ce interesul pentru ecologie crește.

Caracteristic genului este critica socială. Relațiile umane se distrug, nu mai există coeziune socială, încrederea dispare iar oamenii ajung să se lupte între ei. Diferențele dintre clasele sociale se adâncesc, la fel și diferențele tehnologice. Eroii, acolo unde apar, sunt neputincioși în fața dezastrului ecologic și uman, reușind, cel mult, să facă distrugerea mai suportabilă. Dincolo de eroi sau anti-eroi, personajul principal este umanitatea în întregul ei sau grupuri mari de oameni.

Oamenii, politica guvernelor, acțiunile militare și lăcomia firmelor sunt principalele obsesii. Mai mult decât în oricare alt gen de ficțiune speculativă, rezultatele se văd la scară planetară. Efectele, de multe ori apocaliptice ale schimbărilor climaterice îndeamnă la reflecție asupra politicilor ecologice actuale.

Schimbările climaterice pe care le trăim din plin, topirea calotei glaciare, mutațiile genetice artificiale sau spontane, defrișările abuzive, surplusul tot mai mare de deșeuri industriale și agricole, deșertificare, poluarea aerului și urbanizarea excesivă pot conduce în orice clipită la un dezastru de proporții planetare, la o schimbare climaterică din care să nu mai putem ieși. Astfel, tot ce considerăm acum ca fiind normal: mașinile, apa, hrana din abundență, securitatea și confortul ajung să devină amintiri. Societate fiind înlocuită de o imitație, cu o structură socială grotească ce doar maimuțărește vechea organizare socială.

Mai jos câteva exemple de cărți SF din subgenul climate fiction, cărți ce se pot găsi în limba română.

Cărți în limba română de autori străini

„Eternul Adam” (1910) de Jules Verne. În urma unui experiment științific eșuat (tema se regăsește și în filmul Expresul zăpezii) omenirea se vede nevoită să supraviețuiască fără știința și tehnologiile moderne.

„Fata modificată” (2009) de Paolo Bacigalupi. Un roman complex în care joaca omului cu genetica conduce spre o umanitate deformată de lipsa hranei și a biodiversității. Distrugerea este cauzată de marile companii agricole, adevărate carteluri ale terorismului bio. În această lume „fata modificată” pare un restart a tot ce știm despre societate.

Trilogia „Știință în capitală” (2004-2007) de  Kim Stanley Robinson conținând: „40 de semne de ploaie”, „50 de grade sub zero” și  „Sixty Days and Counting”, trilogie din care primele două cărți au apărut deja la editura Tritonic în traducerea lui Mihai Samoilă. În „40 de semne de ploaie” tema este cea a încălziri globale. În „50 de grade sub zero” tema este inversată, aici avem o răcire globală datorată opririi Curentul Golfului (Gulf Stream). „Sixty Days and Counting” este o continuare a „50 de grade sub zero” (încă netradusă în română).

„Frica” (2004) de Michael Crichton. Romanul, destul de controversat, introduce noțiunea de „ecoterorist” adică de individ sau grupare plătită de puterile lumii pentru a provoca dezastre „naturale”: furtuni, inundații, cutremure s.a.

„Uraganele” (1994) de John Barnes, apărut în Colecția Nautilus, descrie o umanitate prinsă într-un gigantic uragan declanșat de explozii atomice și efortul de a-l opri. Deși întreaga acțiune este declanșată de atacul atomic, totuși apocalipsa vine ca urmare a dereglării climatice la scară planetară.

În romanul „Orașul și stelele” (1956), Arthur C. Clarke descrie evoluția umană după un cataclism ce a secat oceanele și a transformat întreg Pământul într-un deșert. Oamenii evoluează distinct în două orașe fără legături puternice între ele. Idee evoluției umane pe două căi diferite se regăsește și în „Orașele scufundate” de Felix Aderca, chiar dacă într-o altă notă.

Scriitori români

Cel vechi roman scris de un autor român și care s-ar putea încadra îm genul cli-fi este „Orașele scufundate” (anul primei ediţii – 1932) de Felix Aderca. Romanul este o distopie postapocaliptică, în care Soarele se stinge accelerat obligând oamenii să se retragă în orașe construite pe fundul mărilor și oceanelor. Ca mai toate romanele de gen cli-fi și aceasta pune accentul pe problemele sociale apărute în urma cataclismului.

În „Împăratul ghețurilor” (2006), Ana Maria Negrilă, ne oferă o lume înghețată, o lume în plină epocă glaciară. Tema este tratată în mod fantastic.

Filme Climate Fiction

Așa cum am scris la început, cli-fi se intersectează, ca abordare post- facto, cu genul post-apocaliptic. Cele două genuri tratând distopic, ce se întâmplă după? Însă, în cli-fi, contează foarte mult cauza. Abordarea fiind aplecată mai mult spre social decât spre tehnologic. Și mai mult spre grupuri de oameni decât spre individualități.

Waterworld (1995). Calotele polare se topesc datorită încălzirii globale, nivelul oceanelor crește până acoperă toate așezările umane. Oamenii s-au mutat pe bărci, plute sau alte tipuri de ambarcațiuni. Filmul este unul de aventuri cu implicații sociale reduse.

The Day After Tomorrow (2004). Un film emblematic pentru acest gen. Datorită încălzirii globale, mari bucăți de gheață se desprind din calotele polare ridicând nivelul apei și perturbând curenții oceanici ce mețin echilibrul climatic planetar. Fenomene meteorologice extreme duc la o nouă eră glaciară. Statele nordice, cele mai afectate de aceste schimbări, dar și cele mai bogate, încep evacuarea și mutarea oamenilor spre zone mai calde. Negocierile dintre statele nordice și cele de la ecuator ne arată cât de importantă este solidaritatea umană în situații de criză.

Elysium (2013). Pământul este acoperit de gunoaie. Aerul și apa sunt poluate. Resursele naturale sunt epuizate și omenirea se confruntă cu suprapopulare. Societatea este puternic stratificată. Cei bogați se retrag pe stația orbitală Elysium unde trăiesc în belșug și fără probleme medicale (asemănător călătorilor din primele vagoane din Snowpiercer). Cei săraci sunt exploatați cu sălbăticie având resurse limitate și o speranță de viață redusă. Conflictul dintre cele două părți este inevitabil.

Snowpiercer – Expresul zăpezii (2013). În urma unui experiment scăpat de sub control, Pământul intră întro nouă eră glacială. Majoritatea formelor de viață mor, la fel și majoritatea omenirii. Puținii oameni ce supraviețuiesc acestei extincții o fac într-un tren proiectat să străbată întregul glob pământesc într-o buclă. Cei bogați călătoresc în primele vagoane având un nivel de trai ridicat, iar cei săraci sunt înghesuiți în ultimele vagoane. Filmul tratează problemele sociale ce apar într-o astfel de situație. Finalul este nihilist.

Interstellar (2014). Plantele sunt atacate și distruse de ciuperci parazite. Acest flagel se combină cu lipsa biodiversității (datorată extinderii pe scară largă a plantelor modificate genetic) și cu schimbări climaterice violente (furtuni de nisip). Oamenii sunt nevoiți să caute un alt cămin. Fie o altă planetă, fie stații spațiale. În efortul de a salva omenirea intră și ființe extraterestre.

Young Ones (2014). În opoziție cu Waterworld, în acest film avem o deșertificare rapidă. Un western cu un adolescent ce încearcă să-și protejeze familia într-o lume aridă și fără resurse.

Multe alte filme au idei cli-fi sau pot fi parțial incluse în acest gen. În Godzilla (2014), ca urmare a unor experimente atomice ce modifică local ecosistemul, mari animale preistorice se trezesc la viață. Urmarea o cunoaștem. Into the Storm (2014) ne introduce în lumea terifiantă a tornadelor. Iar în Noah (2014), ca o consecință directă a distrugerii de către om a naturii, are loc Potopul.

Bibliografie online:

 

Articol publicat inițial în revista online Ficțiuni.ro.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

BookReport

Science Fiction • Fantasy • Horror • Mystery & Thriller

Detectivii Apei Pierdute

managementul pierderilor de apa, water loss management

Mihail stories

Tot ceea ce ne putem imagina este real

Culorile din Farfurie

Un site de retete culinare in imagini. Va doresc o vizita placuta!

crimepieces

Sarah Ward, crime author and reviewer

ULTRA FAIR PLAY 2017

ULTRA FAIR PLAY 2017 in 5-6 august, localitatea Stefesti, la 3 km de Slanic PH.

Literaturapetocuri.ro

Literatura pe tocuri

Victoria Blagoe

Mai întâi învață, apoi acționează!

schimbcartisf.wordpress.com/

BLOG DE SCHIMBAT CĂRȚI SFFH

Genesis Unu

Povesti scrise, nu povestite ...

Miloș Dumbraci

povești aspre, verzi, neîmblânzite, prinse-n vise reci, sălbăticite

New East Platform

high-quality analysis of Eastern Europe

C.H.E.R.I.E. - magazindevorbe

pravalia noastra virtuala - Narcisa & Cherie Stoica

Cristina Boncea

01.01.1998

truebrite

May all beings have happy minds.

%d blogeri au apreciat asta: