Din lift


„Din lift” este o povestire premiată la concursul Helion din 2014, din acest motiv îmi este foarte dragă. În povestire apare un programator care face tot felul de comisioane, personaj în care mă regăsesc 🙂 Restul este fantezie.

I. Terasele

1.

Ah, afurisita asta de șefă cu toanele, cu poftele ei. Dacă nu era ea, nu ar fi trebuit să cobor hodoronc–tronc să cumpăr o cafea. Și nu orice cafea, și nu de oriunde. Tocmai de la Cafe Lounge, cafeneaua aia cu fumuri de club exclusivist de pe Gh. Lazăr, la 10 minute de mers pe jos de clădirea de birouri din Business Center.
— Da, șefa!, tare, cu frișcă separată, în pahar dublu cartonat, cu spumă și fierbinte! Mă mișc, mă mișc, chiar fug. Acum! Am și venit, serios.

Vedeam, cu coada ochiului, zâmbetele colegilor. Nu sunt secretar sau altceva pe aici, sunt doar un programator, am un proiect în derulare!, urlam în gând. Am devenit pe nesimțite comisionarul ei, cel care fuge și vine repede. Ce renume aiu­rea. Dar nici s-o refuz nu aș putea. Îmi plăcea și basta, avea un ceva, un fel de a se mișca ce mă înnebunea. Și nu doar pe mine. Cred că toți eram un pic luați, chiar dacă nu mai eram liceeni. Ne juca pe degete.

Lucram la firma Waves Doublesoft SRL, cu sediul prin US. În Timișoara e doar o filială, care, așa cum prea des se în­tâmplă, avea mai mulți angajați aici decât în sediul central, de altfel bine plătiți. Eu eram mulțumit de salariu. Și de condiții. Și de atmosferă. Și de șefă. Care, aproape imediat ce am avansat de la începător la middle developer, m-a ochit și m–a atras în echipa ei. Avea un stil de a atrage toți programatorii buni, care devenise legendar, dacă se poate spune așa ceva într–o firmă cu doar zece ani vechime. Dar legendar este cuvântul potrivit, iar ea era în topul legendei. De neoprit, de neconcurat.

Regula era să anunț la Simona, mâna ei dreaptă, că plec în interes de serviciu, să sun la cafenea, precizând în clar pentru cine va fi făcută cafeaua și să fug. Deloc ușor vara, la 40 de grade la umbră. Așa că mă dezbrăcam rapid de cămașa de birou și-mi luam un tricou. Asta o făceam în lift. Aveam experiență.

Și în acea zi am făcut la fel. Am intrat vijelios în lift, am tras peste cap cămașa cu tot cu cravată și repede mi–am tras pe pielea goală un tricou gri luat la set de la Decathlon, pe post de tricou de fitness. Da, sigur. Am înghesuit cămașa în rucsac, mi–am pus rucsacul în spate, apoi m–am întors să mă aranjez în oglinda din spatele liftului. Cred că ăsta a fost momentul. Deși făceam zilnic drumul, acum a fost prima dată ,când, în­torcându-mă dintr-o mișcare și prostindu-mă, ca întotdeauna, dacă cumva nu am precizat, o mică sclipire în partea stângă a oglinzii m-a făcut să tresar. Nu era o sclipire în adevăratul sens al cuvântului, de fapt nici nu era o sclipire. Era o lipsă de sclipire. Era o zonă mată a oglinzii, ca și cum cineva ar fi polizat acea parte sau, o explicație mai simplă, ca și cum cineva tran­spirat pe mâini ar fi apăsat cu degetul. Pe oglindă. Cu degetul. Asta fac zilnic pe oglinda din baia de acasă, iar ea se deschide silențios, lăsându-mă să-mi iau ustensilele de bărbierit. Acasă. Dar aici? În lift?

Continuarea povestirii în Helion Online.


 

Despre povestire:

1. Revista Nautilus, rubrica Radar, de Alexandru Ioan Despina: „povestirea semnată de Daniel Timariu. SF până-n măduva ultimului șurub, Din lift este compusă din două părți care se diferențiază clar atât din punctul de vedere al structurii și tehnicilor narative folosite, cât și al personajelor care apar în ele. Dacă în prima parte perspectiva se rotește în jurul oamenilor, trecând ușor de la particular la general, în cea de-a doua aceștia devin simple „fire de praf” într-un joc galactic. Explicația din final, care ocupă aproximativ o treime din întregul text, pe lângă prolixitatea ei, nici nu aduce acțiunii o finalitate satisfăcătoare, universul creat în prima parte de autor fiind prea ușor și abstract integrat în ceva cu mult mai mare. Din această cauză atât personajul principal, față de care izbutisem să simt puțină empatie (și nu pot spune aici că este „vina” mea, autorul, în primele paragrafe, încercând și reușind să-l facă, dacă nu simpatic, atunci cel puțin veridic) devine pur și simplu irelevant. Până la un punct – marcat de conștientizarea faptului că finalul nu va avea o explicație cât de cât rezonabilă–, pot spune că textul mi-a plăcut.

2. Assassin CG: „Încă nu m-am hotărât care din cele două părţi mi-a plăcut mai mult. Ambele conţin imagini care îmi vor stărui în minte ceva vreme, iar ideea, deşi nu e chiar originală, te face să citeşti până la capăt cu nerăbdare. Cu alte cuvinte, o povestire excelentă.
Totuşi, o nelămurire: dacă fiecare terasă avea o uşă, cum de personajul principal nu a putut-o găsi pe cea aferentă primei terase?

3. Gazeta SF, de Lucian-Dragoș Bogdan: „Ocupant al locului doi, Daniel Timariu ne propune în povestirea „Din lift” o incursiune într-o realitate paralelă, la care protagonistul ajunge prin intermediul unor uşi secrete ascunse în lifturi. Naturaleţea cu care autorul alternează planurile acţiunii, precum şi schimbarea de perspectivă din a doua parte a textului realizează un amestec care, în acelaşi timp, nedumereşte şi atrage cititorul.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

BookReport

Science Fiction • Fantasy • Horror • Mystery & Thriller

Detectivii Apei Pierdute

managementul pierderilor de apa, water loss management

Mihail stories

Tot ceea ce ne putem imagina este real

Culorile din Farfurie

Un site de retete culinare in imagini. Va doresc o vizita placuta!

crimepieces

Sarah Ward, crime author and reviewer

ULTRA FAIR PLAY 2017

ULTRA FAIR PLAY 2017 in 5-6 august, localitatea Stefesti, la 3 km de Slanic PH.

Literaturapetocuri.ro

Literatura pe tocuri

Victoria Blagoe

Mai întâi învață, apoi acționează!

schimbcartisf.wordpress.com/

BLOG DE SCHIMBAT CĂRȚI SFFH

Genesis Unu

Povesti scrise, nu povestite ...

Miloș Dumbraci

povești aspre, verzi, neîmblânzite, prinse-n vise reci, sălbăticite

New East Platform

high-quality analysis of Eastern Europe

C.H.E.R.I.E. - magazindevorbe

pravalia noastra virtuala - Narcisa & Cherie Stoica

Cristina Boncea

01.01.1998

truebrite

May all beings have happy minds.

%d blogeri au apreciat asta: