Doctor Who, sezonul 8, episodul 2, Into the Dalek
Episodul începe furtunos în stil Space Opera cu o mică navă pilotată de o tânără rebelă atacată de o navă a Imperiului Dalek. Totul părea a se sfârși tragic dacă soarta, scenariul sau mâna lungă a destinului nu făcea ca Tardisul să treacă pe acolo și să o salveze în ultimul moment. Ajunși pe nava amiral a rebelilor, o fostă navă medicală, Doctorul se vede pus în fața unei decizii neașteptate.
În paralel vedem câteva secvențe din viața mult mai liniștită a profesoarei de limbă engleză Clara Oswald ce flirtează, agresiv chiar, cu un tânăr și atrăgător profesor de matematică, fost soldat, aparent cu ceva traume. Acesta este și punctul comun a celor două acțiuni, meseria tinerei salvate – de soldat – este aceeași cu a tânărului „salvat” și el de la umilință de ambițioasa Clara, după cum se va vedea.
Pentru a nu fi pus în situația de a lua singur decizia, Doc o aduce și pe Clara în nava rebelilor. Decizia ulterioară ne este sugerată de întrebarea adresată de către Doctor Clarei „sunt un om bun?”. Cumva întrebarea ne este adresată și nouă. Este Doctor Who un om bun? Cred că răspunsul Clarei este cel mai nimerit. Pentru că ce urmează este complet neașteptat, Doctorul se află în situația de a salva un Dalek, ucigașii galaxiei, ce suferă de o boală ciudată, dorește să-și ucidă semenii. și eu nu țin minte ca în vre-un alt episod să fi văzut un Dalek care să fi strigat „Darek trebuie distrus!” adică un Darek rebel, pentru că a spune un Darek bun e un non-sens, așa cum va descoperi și Doctorul. În fine, Doctorul este luat literal ca doctor și printr-o tehnologie în cel mai pur stil SF este miniaturizat împreună cu Clara și alți trei soldați, din care unul este tânăra salvată.
În a doua jumătate a episodului asistăm la o călătorie în interiorul unui Dalek, excelent realizată. Să vă reamintesc că Dalek este un ciborg, format din diverse structuri electro-mecanice și părți organice? Episodul are câteva răsturnări de situație bine făcute, dar principalul fir narativ este dat de dilema Doctorului Who, perfect ilustrată de întrebarea adresată Clarei. Din păcate sau din fericire, nici Doctorul nu este mai presus de păcatele omenești și împreună cu Dalekul rebel vom vedea că pe lângă frumusețe, măreție, bunătate sau compasiune există și rău. Mult rău.
În final Dalekul „defect” rămâne cu rebelii, Doctorul respinge cererea tinerei de a fi luată în Tardis, iar Clara, singura ființă normală în această lume zăpăcită, merge la întâlnire cu proful de mate.
E interesant că și în acest al doilea episod din sezonul 8 întâlnim ciborgi, răi prin definiție, dar care într-o anumită măsură pot fi schimbați în bine, ca și cum Doctorul dorește să ne transmită că răul din lume poate fi schimbat în bine. De asemenea și aici vedem raiul reprezentat de aceeași grădină, doar că de data asta nu ciborgul ajunge aici ci o femeie soldat ce se sacrifică pentru binele celorlalți. Interesant repet eu.
Un episod bun, mai bun decât primul, străbătut de la un cap la altul de întrebări chinuitoare, mai ales în aceste vremuri, „putem oare să ne schimbăm în bine?”, „suntem oameni buni sau răi?” sau cum sunt percepute acțiunile noastre de cei din jur, ca bune, ca rele? Și în continuarea primul episod, nu mă pot opri să nu observ că aparent ciborgii sunt răi și doar Doctorul vede potențialul de schimbare din ei. Cum ne îndreptăm tot mai mult spre o societate în care omul trăiește în simbioză cu mașinile constatarea că partea robotică ne face răi nu este de bun augur și nici faptul că există ceva bun în această simbioză nu are darul să ne liniștească prea mult. Vom trăi și vom vedea.
Daniel Timariu 